Jurămintele Bodhisattva

Marele Jurăminte, cunoscute sub numele de Jurămintele Bodhisattva, își au probabil originea în China în jurul secolului al VI-lea și este posibil să fi fost derivate dintr-o gatha sanscrită anterioară (un verset de patru rânduri care rezumă un aspect al dharmei și care este adesea un jurământ). La începutul secolului al VIII-lea îl găsim pe maestrul chinez Zen Hui-neng predând implicațiile acestora. Astăzi ele sunt recitate la sfârșitul slujbelor în majoritatea centrelor Mahayana.

Compuse cu șapte grafii chinezești pe rând, Marile Jurăminte sunt aranjate poetic în paralele, rime și repetiții. Traducerile contemporane în limba engleză ale Marilor Voturi se bazează în mare măsură pe versiunea lui D.T. Suzuki, publicată pentru prima dată în 1935. El a folosit titlul „Cele patru Mari Jurăminte”, o abreviere a titlului folosit de Hui-neng: „Cele patru Mari Jurăminte largi”. Grafia pentru „largi” implică „pentru o largă răspândire”. Nakagawa Soen Roshi (1908-83) a stabilit la rândul său titlul „Marile Jurăminte pentru toți” pentru propria sa traducere în 1957, iar doi ani mai târziu, la Diamond Sangha – pe atunci o comunitate tânără din Honolulu – am folosit acest titlu în prima noastră carte de sutra. Astăzi, pe măsură ce continuăm să ne perfecționăm traducerea, acesta este aproape singura parte a formulării Jurămintelor care a rămas aceeași.

Relații: Ce este un Bodhisattva?

Cele patru Mari Jurăminte exprimă aspirații legate de cele Trei Comori ale budismului: să răscumpere sangha, să nu mai înjosească cele Trei Comori, să perceapă clar dharma și să atingă starea de buddha. Ca atare, Jurămintele sunt o reformare în Mahayana a Ti-sarana-gamana, ceremonia de luare a refugiului în cele Trei Comori, care se regăsește în toate tradițiile budiste.

Shu jo mu hen sei gan do
Multele ființe fără limită jurământ de jurământ poartă peste
Multe ființe sunt nenumărate; jur să le salvez.

Shu înseamnă „cele multe” sau „toate”. Jo înseamnă literalmente „naștere” sau „răsărit” și este termenul pentru „o ființă” sau „existență”. Compusul shujo, „cele multe ființe”, este o traducere extinsă a sanscritului sattva, care înseamnă, de asemenea, „o ființă” sau „existență”. Shujo, „multele ființe”, include „regnul vegetal”, după cum remarcă Soothill și Hodous în dicționarul lor budist, dar în lectura mea „multele ființe” ar trebui să includă toate lucrurile care există.

În alte contexte, se găsește un compus pronunțat ujo, „cu sensibilitate”, folosit ca o traducere a lui sattva. Ujo limitează sensul lui „ființe” la „regnul animal” – sau, mai probabil, doar la umanitate. Dar în Marile Jurăminte găsim hujo, „ființele numeroase”, și nu ujo. Strămoșii noștri din Asia de Est au avut în mod clar intenția de a fi atotcuprinzători; folosirea termenului „ființe simțitoare” în acest context, așa cum fac unele centre occidentale, stabilește limite antropocentrice pentru spiritul nostru de bodhisattva.

Do este o traducere a sanscritului paramita, care are două sensuri posibile. Primul este „perfecțiune” – starea și practica – și al doilea este „a trece dincolo”. Do urmează această a doua interpretare și este cauzal: „a le permite” (lor) să treacă dincolo. Unele centre de dharma folosesc „a-i ilumina” și – deși tufișurile și ierburile evoluează spre anuttara-samyak-sambodhi – implicația realizării umane în cuvântul „a ilumina” pare, încă o dată, să excludă nonumanul.

Relaționat: Bodhicitta explicată

Studenții începători întreabă în mod obișnuit cum pot jura cu onestitate să salveze toate ființele. Sună ca o aroganță misionară. Hui-neng oferă un răspuns: „Tu le salvezi în propria ta minte”. Este bodhichitta pe care o cultivați – propria voastră aspirație pentru înțelepciune și compasiune și hotărârea voastră de a o practica în lume cât mai bine posibil.

bon no mu jin sei gan dan
doliul durerii nu epuizează jurământul de promisiune încheie
greutatea, ura și ignoranța se ridică la nesfârșit; jur să le abandonez.

Cuvântul japonez bonno traduce sanscritul klesha, „durere, suferință, angoasă”, iar acest termen este interpretat de către budiștii chinezi ca fiind „iluzii, încercări sau tentații ale pasiunilor care tulbură și angoasează mintea”; de asemenea, pe scurt, „cele trei otrăvuri”. Cele Trei Otrăvuri sunt „lăcomia, ura și ignoranța”, iar noi am optat pentru această interpretare ca fiind cea mai specifică. „Obstacolele” păreau să fie lipsite de specificitate, în timp ce utilizarea „patimilor” și a „dorințelor” face mai degrabă ecou calvinismului decât budismului. Fără „pasiuni” am fi niște morți ambulanți, iar fără „dorințe” nici măcar nu am putea merge. Dan înseamnă „a încheia, a respinge, a tăia” și este redat „a le tăia” în unele versiuni occidentale. Un membru al comunității a sugerat că, deși „tăiați” are un precedent, părea macho. În schimb, am ales „abandonează-i”, ceea ce implică faptul că aceste acțiuni au fost anterior apreciate – ceea ce a fost.

Ca și primul vers, acest al doilea vers este despre propria minte. El exprimă aspirația de a „tăia drumul minții”, în terminologia lui Wu-men, de a tăia banda pălăvrăgelii neîncetate, monologul intern care se referă inevitabil la „cum sunt, cum am fost, cum voi fi”. În liniștea care urmează, cineva se îndreaptă în mod natural către bunăstarea celorlalți, așa cum Buddha și-a îndreptat mintea către cei cinci discipoli ai săi din Benares atunci când și-a tăiat propria bandă neîncetată.

ho mon mu ryo sei gan gaku
porți ale dharmei fără măsură jurământ promisiune jurământ de învățare
porți ale dharmei sunt nenumărate; jur să mă trezesc la ele.

Când sangha noastră s-a luptat pentru prima dată cu formularea jurămintelor în urmă cu șaisprezece ani, Stephen Mitchell, care traducea la acea vreme Cartea lui Iov, a sugerat să folosim expresia „vast și insondabil”, care apare în primul răspuns al lui Iov către Bildad Șuhul. Am omis supărătorul „porți” și am redat versul: „Deși dharma este vastă și insondabilă”. Dar în noua noastră versiune am reintrodus „porțile” pentru că ele sunt cu adevărat deschideri ale dharmei – șansele noastre de realizare a nenumăratelor lucruri care ne avansează și ne confirmă – atunci când suntem deschiși la ele.

O altă problemă cu această replică se află în cuvântul gaku, „a învăța” sau „a studia”, grafie care se găsește în compusele care înseamnă „școală”, „institut” și „student”. De obicei este tradus prin „a înțelege” sau „a stăpâni”, niciuna dintre acestea nu transmite ideea de „a fi receptiv la”, pe care gaku pare să o sugereze aici. La urma urmei, cum poate cineva să stăpânească sau să înțeleagă o oportunitate! Această replică amintește de provocarea maestrului Zen Bassui: „Cine aude acest sunet?”. Atunci când ești receptiv și nu te pierzi în gânduri, acel sunet, atingere, privire sau miros este marea ta șansă.

Butsu do mu jo sei gan jo
Calea lui Budha no top jurământ jurământ deveni
Calea lui Budha este de neegalat; jur să o întruchipez pe deplin.

Butsu este „Buddha” și do este „Tao”, deci Butsudo este Buddha Tao sau Buddha dharma, Calea lui Buddha și practica budismului. Mai fundamental, ar fi practica perenă, așa cum a fost enunțată de Buddha și de succesorii săi.

Mujo este literalmente „nu mai sus”, cu jo însemnând „vârf”. Gary Snyder a tradus acest vers: „Calea lui Buddha este nesfârșită, jur să o urmez până la capăt”. În primul nostru seminar, ne-am descurcat greu cu jo. După câteva discuții, am ajuns la „întruchipare” și am adăugat „pe deplin” pentru a da jurămintelor un sentiment de finalizare.

Acest ultim rând este jurământul nostru de a parcurge Calea Octuplă a lui Buddha la fel de riguros și nobil ca și el. Aceasta este Calea care începe cu Viziunea Dreaptă: o înțelegere clară a naturii insubstanțiale a sinelui și a tuturor lucrurilor, a armoniei înnăscute a organismului universal și a unicității fiecărei ființe individuale. Ea se extinde apoi la aplicarea acestor Viziuni în gânduri, cuvinte, comportament, mod de viață, stil de viață, reculegere și meditație.

.